Este noapte. Este frig. Ba nu!Este ger . Ma intorc acasa. Ajung in statia de troleibuz si sper sa am noroc sa mai vina unul.Este trecut de ora 11 si cele mai multe s-au retras deja la depou. As putea sa o iau pe jos, printre blocuri ,dar bate un vant cumplit care iti arde fata.Asa ca ma pun sa astept. Imi zic ca daca in 5 minute nu vine ceva o iau perpedes.Baremi asa ,miscarea o sa ma mai incalzeasca.Ma uit in lungul bulevardului dorindu-mi cu caldura... sa zaresc ca se apropie vreunul.Nimic,nimic. Tocmai iesisem dintr-un loc plin de grade celsius unde mirosea a mancare, a fum de tigare ,a parfum si unde oamenii radeau si se simteau bine.Asa ca trecerea la mediul asta glaciar era cu atat mai grea. Incep sa sar pe loc si imi indes mai bine fesul pe cap.Doamne cat de frig poate sa fie!
Observ ca ,un pic mai incolo de statie ,trotuarul este uscat.Pare a fi o oaza intr-un desert de zapada.Se vad si aburi care ies de dedesupt. Ma apropii sa ma uit mai bine. Este un fel de chepeng care permite accesul la conductele de apa calda de sub asfalt. Acolo,pe acea trapa ,stau infofoliti unul in altul cativa caini.In mijlocul lor disting o silueta. Pare a fi un om. Ma uit mai bine.Da,este un om.Sta chircit intre ei ca si cum ar fi un membru al haitei.Nimeni nu se misca in acest grup compact.Cu cat stau mai lipiti unul de altul cu atat conserva mai multa caldura.Vantul bate cu putere si zbarleste blana de pe spatele cainilor. Despre om, nu-mi dau seama daca este barbat, femeie,tanar sau batran.Doar ca este un reprezentant al speciei umane.
Se aude zgomotul arhicunoscut al unui troleibuz. Hai ca am avut noroc!
Ma sui si in 5 minute ajung la destinatie.Inca 2 minute de mers pe jos si am ajuns in casuta mea, unde este cald si bine. Fac un dus cu apa fierbinte si ma bag sub plapuma .Aprind televizorul si dupa un timp adorm.
Asta este tot.Nu exista nici o morala, nu exista nici un subinteles in aceste randuri. Nu este o poveste ,o fictiune,o plasmuire.
Totul s-a intamplat de-adevaratelea, intr-o noapte cu-n ger cumplit , in mijlocul civilizatiei urbane.
Un om a adormit la caldura, sub plapuma, uitandu-se la televizor,iar un alt om a adormit deasupra unui chepeng ,pe trotuar, inconjurat de o haita de caini.
Unde? In Drumul Taberei,Bucuresti, Romania, A.D. 2010!
2 comentarii:
A ce mancare mirosea acolo?! Ce ai servit? Fete frumoase in jur?:)) Imi pare rau ca primariile nu se ocupa mai mult de oamenii strazii.Pacat ca nici noua nu ne pasa asa mult de ei. Asta e soarta!
Am mancat niste frigarui de berbecut! Ti-am facut pofta,nu? :))
Fete frumoase? Nu stiu, nu am fost atent.:))Am stat cu nasul doar in farfurie:)).Totusi parca am observat cateva exemplare reusite:))
Trimiteți un comentariu