O COMPUNERE ,,ERETICA".

In fiecare sambata tot incerc sa scriu ceva profund, adanc,plin de substanta,original, mustind de reverberatii emotionale,miscator si de fiecare data observ ca nu am calitati de ,,sondor de adancime". Asa ca o sa ma orientez spre ceva mai de suprafata,mai facil, mai copilaros,de exemplu o compunere scolara cu titlul, ,, Cum mi-am petrecut vacanta de primavara."
,, Cele doua saptamani ale vacantei de Paste mi le-am petrecut intr-un mod foarte placut. Ma sculam dimineata ,mancam repede pentru ca nu mai aveam rabdare si abia asteptam sa ies pe afara la joaca! Toti baietii de la noi de pe strada erau innebuniti dupa fotbal si incingeam in fiecare zi miute alergand ca nebunii dupa minge! Spre seara ne jucam leapsa,de-a v-ati ascunselea, baba oarba, gardiana si nu intram in casa decat dupa ce veneau parintii dupa noi! Chiar si asa mi-am facut timp pentru a-mi rezolva temele de vacanta la limba romana si la matematica,am citit si lecturile suplimentare adica ,,Colt alb " de Jack London.
In noaptea de Inviere am fost la biserica, la patriarhie, cu tatal meu si cu fratele meu si am ascultat slujba de Inviere. Am luat lumina, adica am aprins lumanari, de la preotul care a iesit pe trepte cu o lumanare foarte mare si care spunea :,,Veniti de luati lumina!"
Am cantat ,,Cristos a inviat din morti, cu moartea spre moarte mergand si celor din morminte, viata daruindu-le!".Tata m-a ridicat pe umeri ca sa vad multimea de oameni cu lumanarile aprinse si mi-a placut foarte mult! Dupa aceea am stat la coada ca sa luam pasca si noapte tarziu ne-am intors acasa.
Asa mi-am petrecut eu vacanta de primavara si imi pare foarte rau ca s-a terminat pentru ca a fost foarte frumoasa."
Invatatoarei nu i-a prea cazut bine la stomac compunerea mea, drept pentru care am fost ,,infierat'', ,,flagelat'' aproape sa fiu ,,ars pe rug'' ca pe un soi de ,,Giordano Bruno din cursul primar".
Ca adica cum asta invatam noi la scoala, ca oamenii invie si cum pot sa scriu asemenea prostii, ca asa ma educa parintii mei si in loc ca noaptea sa ma puna sa dorm, ei ma duc la biserica si ma invata sa cant asemenea minciuni despre morti, morminte si lumanari,ca sa-mi fie rusine pentru compunerea mea mizerabila si ca o sa mi se scada nota la purtare si ca lasa ca o sa vobeasca ea cu parintii mei.
Eu eram si speriat si nelamurit in acelasi timp. Speriat de inversunarea cu care eram certat de tovarasa invatatoare,deci inseamna ca facusem o mare greseala, dar mai ales eram nelamurit pentru ca nu intelegeam cu ce gresisem ,iar de intrebat... cine putea sa o faca peste tipetele acuzatoare ale tovarasei invatatoare!
Cand am mai crescut m-am prins unde gresisem si de unde vehementa cu care am fost certat.
Dansa a fost o invatatoare buna, dar asa erau vremurile, dascalii erau obligati sa opreasca orice fel de referire la religie in institutiile de invatamant.
Eee... amintiri din epoca de aur!