Numai maine nu-i poimaine si vine iarasi 4 Iulie si dupa cum lesne se deduce si din titlul blogului este ziua in care am respirat pentru intaia data aerul acestei lumi.
Daca m-as lua dupa aritmetica binevoitoare a Adelinei as spune ca au trecut de atunci abia 26 de ani,dar nesuferitul meu abac, care nu se inseala niciodata la socoteala, ma anunta nemilos ca sunt exact 37 de ani de atunci.
Daca m-as lua tot dupa matematica,statisticile ne anunta sec ca un om in zilele noastre traieste in medie cam 75 de ani, de unde ar rezulta ca am ajuns cam pe la mijlocul vietii, teoretic.
Bine... asta in caz ca nu ies maine pe strada si-mi cade un meteorit in scafarlie si atunci s-au sfarsit toate statisticile....umor negru.La cat de tare si mare am eu capul as fi in siguranta,meteoritul trebuie sa-si faca griji...alt umor negru.
Asadar prima jumatate din viata mea isi intoneaza cantecul de lebada,ultima jumatate a vietii mele isi face intrarea. Cum ar zice la film,sfarsitul primei parti,cea frumoasa,urmeaza ultima parte,cea urata.
In momentele acestea de obicei se fac bilanturi, rubrici cu realizari si nereusite,plusurile se pun fata in fata cu minusurile si se face totalul sa se stie nivelul realizarilor.
Nu am absolut nici un chef de asa ceva acum, poate pentru ca ma tem ca voi iesi c-un mare minus la final.
Dar nu de asta imi pare rau ci de faptul ca a trecut cea mai frumoasa perioada din viata unui om si ca nu se va mai intoarce niciodata.
Ce-am facut ,ce n-am facut,ce-as fi putut face,ce-as schimba daca as lua-o de la inceput,am obosit sa mai ma gandesc ,caci oricum nu se mai poate schimba nimic acum.
Fuse,fuse si se duse... asta este,trebuie sa ma obisnuiesc cu ideea si sa merg mai departe caci altceva nu am ce face.
Hai gata cu tanguirile astea patetice, cu elan si voiosie tot inainte!
Acum ia sa devin eu practic si sa spun cam ce cadouri as vrea de ziua mea.Pai... nu sunt pretentios m-as multumi doar cu o excursie la Praga intr-o masina Ford de epoca!
Dar si mai fericit as fi c-un zambet larg si frumos acompaniat de aplauzele stiu eu cui.
PENTRU CA ....PROIECTUL NOSTRU ESTE FINALIZAT...ASTEPT CU MARI EMOTII PREZENTAREA DE GALA!
Un comentariu:
Niciodata sa nu regreti ceva, intotdeauna fiecare lucru isi are rostul lui in viata fiecaruia.... Viata e frumoasa de la inceput pana la sfarsit. Iti doresc "La multi ani!" in avans... si pun bateriile la incarcat ca sa inregistez cea mai frumoasa poezie a Luceafarului poeziei romanesti.
Adelina
Trimiteți un comentariu