DOI FRATI DE CRUCE.
Spirtul si Tutunul.
,,Spirtul si tutunul:iata doi frati de cruce!
Cu cata patima iubesc oamenii pe acesti frati! Si, cum nu i-ar iubi, cand, si unul, si altul, lupta cu indarjire spre a le scurta mai degraba aceasta viata plina de: griji, nevoi, dureri si mizerii omenesti!
Ba inca, le mai usureaza si punga. Ah!.. si ce bine e ca n'ai nimic in punga! Nu-ti mai faci capul catastif, ca sa tii socoteala avutului tau!
Unii zic ca spirtul si tutunul darapana sanatatea. Cand bei rachiu insa, uiti orice necaz si , cand fumezi tutun, iti trece viata c'an vis.
Dar, ma rog, ce rau poate sa faca omului, spirtul? Din potriva, il argaseste din cap pana'n picioare(n.a argasire=tabacire,intarire). Scapa si de grija mancarii, caci stomacul argasit nu mai cere hrana, fiindca n'o mai poate mistui. Varsaturile pricinuite de multele bauturi spirtoase, iarasi sunt bune. Ele golesc stomacul, facand loc altor clondire de rachiu. Inimii, iarasi ii prieste spirtul. El o ajuta sa bata din ce in ce mai neregulat si, cateodata, o face sa doarma somnul dreptilor cu stapan cu tot. Plamanii slabesc, ficatul si rinichii se umfla. Iata dar, ca nici aceste organe ale corpului n'au de ce sa fie manioase pe spirt! Cand e vorba de creier, el trebuie sa fie cel mai multumit! Omul care a luat-o la masea, nu-si mai bate capul cu nimic. El isi uita de treburi, nu mai judeca, nu mai are chef de lucru, se misca anevoie si e dornic de galceava. Ca sa nu-si mai chinuie creierul cu felurite ganduri,aluneca sub masa pe care a baut. Cand se trezeste, simte: ca-i vajaie urechile, il doare capul, are greata, il dor incheieturile. Intr-un cuvant, nu mai e bun de nici o treaba. Ca sa se dreaga, incepe iar sa bea. Si bea, pana-si bea si punga, si sanatatea si mintile.
Si acasa, betivul se simte tot atat de multumit ca si la carciuma. Copii ca ai lui , nu are nimeni! Unu-i idiot. Altul e surd si mut. Celalat e bolnav de ,,duca-se pe pustii". Al patrulea e la balamuc, iar cel mare, ajuns la puscarie. Femeia betivului...blesteama ceasul cand a nascut-o muma-sa!
Iata fericirea betivului! Iata cum rasplateste spirtul pe cei care-l iubesc!
Dar tutunul?
Tutunul e mai blajin ca spirtul. El otraveste sangele omului, incetul cu incetul. Incolo, nu-i face nici un rau. Tutunul are intr'ansul una din cele mai grozave otravuri: nicotina. Cu o lingurita de nicotina poti omori douazeci- treizeci de oameni.
Fumatorul nu e amenintat sa moara ca betivul: prin santuri, sau la ocna. El poate muri in sanul familiei, in floarea varstei ori, in cazuri mai rele, la balamuc.
Tutunul vatama foarte mult plamanilor. Din aceasta pricina, el prieste mult celor ofticosi( n.a ofticosi= tuberculosi), caci le scurteaza viata mai repede si-i scapa de chinurile boalei lor. Pe cei sanatosi, ii ajuta sa poata deveni mai cu inlesnire ofticosi.Fumatorul care incearca gustul tutunului, are la inceput ameteala mare, greata si varsaturi. Mai tarziu, dupa ce corpul s'a deprins cu otrava tutunului, scuipa des. Pierde pofta de mancare. Dintii i se ingalbenesc si i se strica mai cu inlesnire. Vocea i se ingroasa. Corpul ii slabeste. Pielea fetei i se ingalbeneste. Tusea devine mai apoi, tovarasa nedespartita a fumatorului.
Iata dar, ce placuta priveliste pentru cei ce vor sa se apuce de fumat!..
Dar punga, biata punga?! Nu mai socotesc cati bani fura betivul si fumatorul dela gura copiilor si sotiilor lor caci ma ingrozesc!..
Iata ce prieteni periculosi sunt spirtul si tutunul!
Daca betia si fumatul v'au robit, pentru Numele Marelui Dumnezeu si pentru binele mult incercatului nostru neam, luptati sa scapati din ghiarele acestor vicii! Si, mai vartos, infranati cu strajnicie inclinarile tinerilor care, in nepriceperea lor, dau navala in bratele acestor patimi!
Numai asa vom dovedi ca suntem oameni! "
Dintre cei doi frati de cruce , eu, din fercire, nu am facut cunostinta cu primul, cu alcoolul.
Dar, din pacate, m-am imprietenit cu cel de-al doilea, cu tutunul. Si tare mult as vrea sa-i zic vreo doua de dulce,sa-i dau un sut in fund si sa nu mai aud de el niciodata. Dar este pervers, m-a incolacit strans si imi este tare greu sa ma debarasez de el.Sper ca in viitor sa reusesc! Pentru cei care nu l-au cunoscut inca, nici sa nu-si doreasca, iar daca cumva il zaresc in cale sa treaca pe trotuarul celalat!
O sa inchei postarea de astazi cu o mica snoava de-a lui Anton Pann!
De frig cum se desbracase,
Si sub plapuma intrase
Aude in batatura
La usa, cearta si gura.
Nevasta ii zise l'aceste:
-Iesi, frate, de vezi, ce este?
El raspunse:-Ia ma lasa,
Ca se cearta, ce ne pasa?
Ea, iar cu ghiontul impunse,
El ,iar ca nu vrea, raspunse.
Dar vazand ca pace n'are,
Cu plapoma infasat sare
Si deschise usa iute,
La galceava sa se uite.
Dar ei , cum il vad, indata
Las' galceava p'alta data.
Sar la Hogea, il desfasa,
Il lasa numai in camasa,
Si cu plapoma'n spinare,
Fug pe'ntunerecul mare.
Deci, vazand Hogea aceasta
Intrand,l-a intrebat nevasta:
-Barbate, ce cearta fuse?
El, nacajit,ii raspunse:
-Ia pentru plapoma noastra,
S'acum ,vai de pielea noastra,
Ca pe loc cum o luara
Indata se impacara!
,,Spirtul si tutunul:iata doi frati de cruce!
Cu cata patima iubesc oamenii pe acesti frati! Si, cum nu i-ar iubi, cand, si unul, si altul, lupta cu indarjire spre a le scurta mai degraba aceasta viata plina de: griji, nevoi, dureri si mizerii omenesti!
Ba inca, le mai usureaza si punga. Ah!.. si ce bine e ca n'ai nimic in punga! Nu-ti mai faci capul catastif, ca sa tii socoteala avutului tau!
Unii zic ca spirtul si tutunul darapana sanatatea. Cand bei rachiu insa, uiti orice necaz si , cand fumezi tutun, iti trece viata c'an vis.
Dar, ma rog, ce rau poate sa faca omului, spirtul? Din potriva, il argaseste din cap pana'n picioare(n.a argasire=tabacire,intarire). Scapa si de grija mancarii, caci stomacul argasit nu mai cere hrana, fiindca n'o mai poate mistui. Varsaturile pricinuite de multele bauturi spirtoase, iarasi sunt bune. Ele golesc stomacul, facand loc altor clondire de rachiu. Inimii, iarasi ii prieste spirtul. El o ajuta sa bata din ce in ce mai neregulat si, cateodata, o face sa doarma somnul dreptilor cu stapan cu tot. Plamanii slabesc, ficatul si rinichii se umfla. Iata dar, ca nici aceste organe ale corpului n'au de ce sa fie manioase pe spirt! Cand e vorba de creier, el trebuie sa fie cel mai multumit! Omul care a luat-o la masea, nu-si mai bate capul cu nimic. El isi uita de treburi, nu mai judeca, nu mai are chef de lucru, se misca anevoie si e dornic de galceava. Ca sa nu-si mai chinuie creierul cu felurite ganduri,aluneca sub masa pe care a baut. Cand se trezeste, simte: ca-i vajaie urechile, il doare capul, are greata, il dor incheieturile. Intr-un cuvant, nu mai e bun de nici o treaba. Ca sa se dreaga, incepe iar sa bea. Si bea, pana-si bea si punga, si sanatatea si mintile.
Si acasa, betivul se simte tot atat de multumit ca si la carciuma. Copii ca ai lui , nu are nimeni! Unu-i idiot. Altul e surd si mut. Celalat e bolnav de ,,duca-se pe pustii". Al patrulea e la balamuc, iar cel mare, ajuns la puscarie. Femeia betivului...blesteama ceasul cand a nascut-o muma-sa!
Iata fericirea betivului! Iata cum rasplateste spirtul pe cei care-l iubesc!
Dar tutunul?
Tutunul e mai blajin ca spirtul. El otraveste sangele omului, incetul cu incetul. Incolo, nu-i face nici un rau. Tutunul are intr'ansul una din cele mai grozave otravuri: nicotina. Cu o lingurita de nicotina poti omori douazeci- treizeci de oameni.
Fumatorul nu e amenintat sa moara ca betivul: prin santuri, sau la ocna. El poate muri in sanul familiei, in floarea varstei ori, in cazuri mai rele, la balamuc.
Tutunul vatama foarte mult plamanilor. Din aceasta pricina, el prieste mult celor ofticosi( n.a ofticosi= tuberculosi), caci le scurteaza viata mai repede si-i scapa de chinurile boalei lor. Pe cei sanatosi, ii ajuta sa poata deveni mai cu inlesnire ofticosi.Fumatorul care incearca gustul tutunului, are la inceput ameteala mare, greata si varsaturi. Mai tarziu, dupa ce corpul s'a deprins cu otrava tutunului, scuipa des. Pierde pofta de mancare. Dintii i se ingalbenesc si i se strica mai cu inlesnire. Vocea i se ingroasa. Corpul ii slabeste. Pielea fetei i se ingalbeneste. Tusea devine mai apoi, tovarasa nedespartita a fumatorului.
Iata dar, ce placuta priveliste pentru cei ce vor sa se apuce de fumat!..
Dar punga, biata punga?! Nu mai socotesc cati bani fura betivul si fumatorul dela gura copiilor si sotiilor lor caci ma ingrozesc!..
Iata ce prieteni periculosi sunt spirtul si tutunul!
Daca betia si fumatul v'au robit, pentru Numele Marelui Dumnezeu si pentru binele mult incercatului nostru neam, luptati sa scapati din ghiarele acestor vicii! Si, mai vartos, infranati cu strajnicie inclinarile tinerilor care, in nepriceperea lor, dau navala in bratele acestor patimi!
Numai asa vom dovedi ca suntem oameni! "
Dintre cei doi frati de cruce , eu, din fercire, nu am facut cunostinta cu primul, cu alcoolul.
Dar, din pacate, m-am imprietenit cu cel de-al doilea, cu tutunul. Si tare mult as vrea sa-i zic vreo doua de dulce,sa-i dau un sut in fund si sa nu mai aud de el niciodata. Dar este pervers, m-a incolacit strans si imi este tare greu sa ma debarasez de el.Sper ca in viitor sa reusesc! Pentru cei care nu l-au cunoscut inca, nici sa nu-si doreasca, iar daca cumva il zaresc in cale sa treaca pe trotuarul celalat!
O sa inchei postarea de astazi cu o mica snoava de-a lui Anton Pann!
D'ALE LUI NASTRATIN HOGEA
Nastratin Hogea intr'o seara
Pe cand viscolea aara,De frig cum se desbracase,
Si sub plapuma intrase
Aude in batatura
La usa, cearta si gura.
Nevasta ii zise l'aceste:
-Iesi, frate, de vezi, ce este?
El raspunse:-Ia ma lasa,
Ca se cearta, ce ne pasa?
Ea, iar cu ghiontul impunse,
El ,iar ca nu vrea, raspunse.
Dar vazand ca pace n'are,
Cu plapoma infasat sare
Si deschise usa iute,
La galceava sa se uite.
Dar ei , cum il vad, indata
Las' galceava p'alta data.
Sar la Hogea, il desfasa,
Il lasa numai in camasa,
Si cu plapoma'n spinare,
Fug pe'ntunerecul mare.
Deci, vazand Hogea aceasta
Intrand,l-a intrebat nevasta:
-Barbate, ce cearta fuse?
El, nacajit,ii raspunse:
-Ia pentru plapoma noastra,
S'acum ,vai de pielea noastra,
Ca pe loc cum o luara
Indata se impacara!
Morala:
In cearta cine se baga,
Paguba trebuie sa traga.
In cearta cine se baga,
Paguba trebuie sa traga.
2 comentarii:
Am citit postarea dvs. Mai greu se scapa de un viciu.... oricare ar fi el. Dar cu vointa si perseverenta.... se poate scapa de viciu. Racii au puterea sa scape mai repede de viciu fiindca le functioneaza constiinta mai bine decit celorlalti...... si reusesc sa constientizeze mai altfel consecintele viciului....se debaraseaza mai usor decit altii de patimele viciului. In cazul dvs. e simplu....ginditi-va ca iubita nu va vrea fumator. Un rac face sacrificii mari in numele iubirii....fiindca iubeste cu patima. Nu exista exceptie la raci. Zeci de raci i-am avut sub observatie de alungul a zeci de ani. Niciunul nu s-a lasat prada viciului la infinit. Va doresc succes in lupta de debarasare.....a viciului
Mihai.... sti ca eu nu o sa inteleg niciodata de ce s-au apucat fumatorii de fumat. Dar cu vointa, se poate renunta la acest viciu. Cu multa rabdare si vointa orice se poate... Fii atent! Stabilim un termen pt amandoi. La final, eu trebuie sa fiu mai slaba, iar tu sa fumezi mult mai putin sau chiar sa renunti de tot la fumat. Ce zici? Batem palma?!
Trimiteți un comentariu